Prin intermediul unui aparat dentar fix dinții malpoziționați se pot îndrepta, iar mușcătura deficitară (ocluzia greșită) poate fi corectată.

Multă lume, însă, își pune întrebarea cum funcționează un aparat dentar în momentul în care se gândește să apeleze la un medic ortodont în vederea tratării anomaliilor dento-maxilare (dinții strambi, distanțați sau inghesuiți, maxilare incorect proporționate).

Un aparat dentar are la bază câteva principii mecanice simple, iar împreună cu organismul uman poate duce la mișcarea dinților în sensul dorit în vederea îndreptării acestora în poziția corectă. Altfel spus atunci când aplicăm un aparat dentar, precum și în cadrul activărilor sale periodice vorbim despre aplicarea asupra dinților a anumitor forțe ce aliniază corespunzător dinții.

Forțele mecanice la rândul lor sunt transmise de ansamblul de piese ce compun aparatul dentar: bracketurile, tubușoarele, inelele, arcurile, elasticele și, eventual, alte componente. Dinții încep să resimtă această tensiune la scurt timp după aplicarea sa, deoarece arcurile și elasticele mobilizează dinții, iar braketurile ajută la menținerea unui control tridimensional asupra mișcării acestora.

Care sunt elementele din care este alcătuit un aparat dentar

• Brakeții: sunt atașați pe fiecare dinte în parte cu ajutorul unui materiale speciale. Pot fi confecționați din metal sau ceramică, însă există inclusiv brakeți din safir.
• Arcul de sârmă: este un fir subțire de oțel ce leagă brakeții între ei, aplicând presiune pe fiecare dinte.
• Ligatura: poate fi metalică sau din material elastic și menține arcul pe fiecare braket în parte; de asemenea se schimbă odată cu fiecare vizită la medicul ortodont.
• Banda elastică: se aplică doar în anumite etape ale tratamentului pentru a realiza mișcări dentare individuale și pentru a ghida și alinia arcadele dentare în timpul mișcărilor de deschidere și de închidere a gurii.

Forțele aplicate prin intermediul unui aparat dentar duc la cinci mișcări principale ale dinților:

• Mișcarea de rotație: are loc atunci când forța este aplicată pe punctul din mijloc al rădăcinii dintelui; este una dintre cele mai dificile tipuri de mișcări.
• Mișcarea de translație: ajută la deplasarea rădăcinii și a coroanei.
• Combinația dintre mișcarea de rotație și cea de translație este una dintre cele mai des întâlnite și totodată simple mișcări ale dinților.
• Mișcarea dinților spre os: intruzia.
• Mișcarea dinților afară din os: extruzia.

Cum poate un aparat ortodontic să îndrepte dinții

Un aparat dentar funcționează prin aplicarea presiunii constante pe dinți, în direcția dorită și în cadrul unui interval de timp stabilit, forța respectivă nu poate fi prea mare deoarece acest lucru ar însemna avarierea integrității și funcționalității dintelui și a ligamentelor periodontale. Rezultatele nu sunt imediate deoarece este nevoie de presiuni ușoare executate pe perioade extinse de timp pentru ca dintii să îşi schimbe poziţia într-un mod sănătos.

Un dinte își poate schimba poziția cu aproximativ un milimetru pe lună în timpul tratamentului, însă acest aspect depinde de la pacient la pacient. Presiunea exercitată pe dinți trebuie ajustată de către medicul ortodont o dată la 3 – 4 săptămâni, iar tratamentul poate dura între 1 și 3 ani, poate chiar mai mult în funcție de severitatea cazului.

Remodelarea osului alveolar

În timpul modificării poziției dintelui apar fenomenele de apoziție și rezorbție osoasă, prin care osul se “dizolvă” în partea înspre care se îndreaptă dinții și se reformează în partea din care aceștia s-au deplasat.

Osul alveolar este cel ce permite mișcarea dinților, iar presiunile exercitate pe aceștia sunt transmise și țesutului ce înconjoară rădăcina dentară (membrana sau ligamentul periodontal). În acest timp anumite celule (osteoblaste şi osteoclaste) se activează și se deplasează în locuri specifice, începând procesul de rearanjare structurală a osului alveolar. Osteoblastele crează osul nou pe partea dintelui cu presiuni negative, iar osteoclastele înlătură osul de pe cealaltă parte cu presiuni pozitive. Resorbția și depunerea osoasă are loc la o anumită rată și scade dacă presiunile sunt prea mari sau nu sunt constante de-a lungul tratamentului.

Procesul de dizolvare și refacere osoasă este delicat, astfel încât o viteză prea mare sau prea mică de deplasare a dinților poate duce la opunerea rezistenței din partea organismului. Din acest motiv un tratament ortodontic cu aparat dentar fix durează între 6 și 24 de luni.